De ce Corabia nebunilor este piesa manifest a trupei Travka
In societatea modernă, bazată pe consum, hedonismul este în mod necesar impus ca filosofie de viață. Toate canalele media, cu tot ce produc sau propun ele, reclame, film, muzică, emisiuni, articole, talk shows, repetă obsesiv vrei!, meriți!, consumă!, carpe diem! Generațiile noi sunt tot mai grăbite și nerăbdătoare să facă, să aibă, să trăiască. Nu mai există tenacitatea și truda susținută, nici măcar dorința de a construi durabil, în timp.
Travka este exponenta generației sale, nu refuză hedonismul, nici n-ar putea, dar, în dosul îmbratișării lui, se simte gustul ușor amar al dezamăgirii, se ghicește nostalgia unui altceva, a unui asta nu poate fi totul.
George este un Noe contemporan, confuz și grăbit, care își construiește corabia (în care să salveze omenirea) din frânturi de realitate deformată, un amestec de clișee imagistice din iconografia vremii.
Regina lui este o femeie rătăcită, ultragiată și păcătoasă, iar repopularea de după potop este ipotetică și nedorită. Călătoria promisă este o evadare imaginară în plăceri sexuale, o poveste care va lua sfârșit odată cu răsăritul și intruziunea stridentă a realității cu blocuri și tramvaie. Este un Noe blazat, învins de potopul tehnologic, constructor al unei bărci din hartie. Hartia unei reviste pentru adolescenți.
Corabia nebunilor este trupa Travka, este un concert Travka, este muzica Travka, dar este și lumea în care trăim, rătăcind în derivă prin ea însăși…